Sunday 05th of September 2010
Dictionar |
| Puteți oricând căuta ceva (expresiile regulate sunt permise). | ||
| Există 48 înregistrări în glosar. | ||
| Pagini: 1 | ||
| Termen | Definiție | |
| Abreactie | Descarcare emotionala prin care subiectul se elibereaza de afectul legat de amintirea unui eveniment traumatic, permitandu-i astfel sa nu devina sau sa ramana patogen. Abreactia, ce poate fi provocata in cursul psihoterapiei, mai ales sub hipnoza, producand astfel un efect de catharsis, poate avea loc si in mod spontan, separata printr-un interval mai scurt sau mai lung de traumatismul initial. | |
| Abulie | Prin abulie intelegem o deficienta a vointei, o lipsa de vointa. Persoana care sufera de abulie este incapabila sa ia o decizie sau sa realizeze un proiect. In abulie ineficienta evidenta sporeste starea de indispozitie. Exista si forme mai grave de abulie. In formele de abulie mai grave bolnavul poate ramane total inactiv. Intalnim forme de abulie in sindroamele care afecteaza dispozitia. Abulia este asociata cu stari depresive si melancolie, dar si cu nevrozele si toxicomania. | |
| Acarofobie | Prin acarofobie intelegem teama nejustificata fata de insecte. | |
| Act ratat | Fapt al vietii cotidiene, in general lipsit de importanta, care survine pe neasteptate, accidental, in comportamentul normal al unei persoane. Aceste acte sunt: lapsusurile, uitarea. In psihanaliza acestea au un sens latant si analizate pot releva anumite complexe ale persoanei. | |
| Adictie | Obisnuinta de a utiliza un drog, la intreruperea caruia apar simptome deranjante ?i un impuls irezistibil de a lua din nou de drogul. | |
| Afazia | Tulburare consecutiva unor leziuni cerebrale. Afazia poate surveni la persoane cu inteligenta normala, fara a fi asociata cu tulburari de afectivitate sau deficiente ale functiilor perceptive sau motorii. In afazie nu avem de a face cu o pierdere a vorbirii, ci cu o perturbare a capacitatii de utilizare a regulilor acesteia. | |
| Afazie | Alterare patologica a limbajului. Este vorba nu de pierderea vorbirii ci cu o perturbare a capacitatii de utilizare a regulilor prin care se produc si se inteleg mesajele verbale. | |
| Agarofobie | Teama nejustificata pe care unele persoane o traiesc atunci cand se gasesc in locuri publice, in spatii largi, descoperite. | |
| Agnozie | Incapacitatea de a recunoaste obiecte uzuale in pofida pastrarii intacte a organelor de simt si a unei inteligente normale. Agnozia nu este o tulburare a perceptiei legata de organele de simt ci o deficienta a perturbarii centrilor nervosi superiori. Agnozia poate afecta oricare din functiile senzoriale. Cele mai des intalnite sunt agnozia vizuala, agnozia auditiva si agnozia tactila. Agnozia vizuala este consecinta afectarii zonelor de proiectie a cailor vizuale la nivelul lobului occipital. Agnozia vizuala mai este denumita si cecitate psihica. Agnozia auditva este datorata afectarii lobilor temporali. Agnozia auditiva mai este denumita si surditate psihica. Agnozia tactila reprezinta incapacitatea bolnavului de a identifica un obiect cu ajutorul simtului tactil. Agnozia tactila este cauzata de afectarea unui analizator cortical. Agnozia tactila mai este denumita si astereognozie. Bolnavul de agnozie nu se comporta ca un surd sau un orb ci de obicei isi ignora deficienta (agnozia). | |
| Agorafobie | Frica de spatii deschise sau goale. Agorafobia este asociata deseori cu atacuri de panica. | |
| Alcoolism | Ansamblu de tulburari fizice si mentale datorate consumului de alcool. Alcoolismul are un rol esential in geneza unor tulburari psihice. Alcoolul (si alcoolismul) diminueaza capacitatile intelectuale, schimba caracterul, degradeaza afectivitatea. Violenta si crima sunt adesea asociate cu alcoolismul. | |
| Alzheimer | Forma de dementa presenila. Consta intr-o deteriorare mentala, o dezorientare in timp si spatiu ; este insotita de tulburari de limbaj de dificultati in executarea miscarilor coordonate si in recunoasterea perceptiva. | |
| Amnezie | Slabire sau pierdere a memoriei. | |
| Anamneza | Ansamblu de informatii culese de catre psiholog de la client si anturajul acestuia, referitoare la dificultatea sa. | |
| Angoasa | Frica dusa la extrem, frica irationala. Este impresia unui pericol vagi minent in fata caruia ramai dezarmat si neputincios. | |
| Anorexie | Prin anorexie intelegem pe scurt refuzul alimentarii. Termenul anorexie este utilizat alternativ cu anorexie nervoasa, anorexie nervosa sau anorexie mentala. Intalnim anorexie la adolescenti si la fete si femei tinere (15-25 ani). Uneori, putem intalni anorexia chiar si la copiii mici. Tratamentul cel mai eficace pentru anorexie este o separare temporara de mediul familial si aplicarea unor tehnici de psihoterapie atat persoanei suferind de anorexie, cat ci membrilor familiei (parintilor) persoanei cu anorexie. | |
| Anxietate | Stare afectiva caracterizata printr-un sentiment de insecuritate, tulburare, difuz. | |
| Apatie | Indolenta, lipsa de energie, aparenta insensibilitate la stimularile afective. | |
| Arahnofobia | Prin arahnofobie (sau arahnefobie) intelegem frica de paianjeni. Arahnofobia se diferentiaza de acarofobie, care reprezinta teama nejustificata de ORICE insecta. Arahnofobia este cea mai raspandita fobie care priveste insectele. | |
| Astenie | Lipsa sau slabire a fortelor. De obicei se asociaza cu stare de oboseala permanenta pe care odihna nu o poate face sa dispara. | |
| Autism | Excesiva inchidere in sine, ducand la o desprindere de realitate si la o intensificare a vietii imaginative. | |
| Automisofobie | Prin automisofobie intelegem frica de a nu raspandi mirosuri urate. Aceasta fobie este asemanatoare (dar nu identica!) cu bromidrosifobia (sau bromidorosifobia). | |
| Autopunitiune | Pedeapsa pe care ne-o aplicam noi insine. La baza acestui comportament sta sentimentul permanent de a fi comis o greseala. Care poate varia de la culpabilitatea normala pana la acuzarea deliranta. In acest este cazul de melancolicii care dramatizeaza greselile cele mai obisnuite. | |
| Brainstorming | Tehnica de grup bazata pe metoda asociatilor libere, vizand descoperirea de idei noi si originale in legatura cu o problema determinata. | |
| Bulimie | Apetit excesiv care il face pe subiect sa manance in mod exagerat. Bulimicul cauta sa umple un gol afectiv in mod inconstient. | |
| Camp | Camp psihologic – toate faptele fizice, biologice, psihologice (constiente si inconstiente) care exista la un moment dat pentru un individ sau un grup, carora aceste fapte le determina comportamentul. | |
| Caprolalie | Pornire patologica de a folosi un limbaj vulgar, obscen, murdar. | |
| Carenta | Carenta afectiva: lipsa sau insuficienta a afectiunii. | |
| Cerebral | Persoana la care predomina activitatea intelectuala. | |
| Ciclotimie | Dispozitie care evolueaza, fazic, intre veselie si tristete. Poate degenera in psihoza maniaco-depresiva. | |
| Clastomanie | Impuls morbid de a distruge. | |
| Claustrofobie | Teama de spatii inchise. | |
| Cleptomanie | Impuls patologic, nestapanit, de a fura. | |
| Compensare | Actiune de contrabalansare a unei deficiente. | |
| Complex | Ansamblu de tendinte inconstiente care determina atitudinile unui individ, comportamentele sale, visele sale. Este o combinatie de trasaturi personale, sentimente, de atitudini afective contradictorii, practic intotdeauna inconstiente. Complex de inferioritate – sentiment de insuficienta. De cele mai multe ori se manifesta prin comportamente de laudarosenie, tachinare, brutalitate, despotism sau se exprima prin idei depresive. | |
| Compulsiune | Tendinta impetuoasa de a savarsi un act. | |
| Comunicare | In sens strict abilitatile de comunicare sunt acele abilitati necesare pentru a folosi limbajul vorbit, scris, prin semne sau in alte moduri pentru a interactiona cu altii. Tulburarile de comunicare sunt probleme referitoare la dezvoltarea abilitatilor de comunicare. | |
| Defulare | Eliberarea si exteriorizarea constienta, in cadrul sedintelor de psihanaliza, a ideilor, tendintelor si sentimentelor pana atunci refulate in subconstient. | |
| Delir | Pierdere a simtului realitatii care se traduce printr-un ansamblu de convingeri false, irationale la care subiectul adera ferm. Tulburare a gandirii care face ca faptele imaginare sa fie luate drept reale. | |
| Depresie | Tulburare afectiva care se caracterizeaza prin alterarea reglarii dispozitiei, comportamentului si a functiei afective. Stare caracterizata prin tristete si o scadere a tonusului si energiei. Depresia mascata reprezinta o forma particulara si extrem de frecventa (50-60% din cazuri) de depresie nervoasa caracterizata prin faptul ca subiectul nu pare trist si nu-si recunoaste starea sa psihica, dar se plange de dureri nedefinite sau care devin cronice si intratabile. Depresia nevrotica reprezinta tulburarea caracterizata printr-o depresie disproportionala, de obicei consecutiva unei experiente penibile; nu sunt idei delirante, nici halucinatii, dar preocuparile sunt adesea centrate pe traumatismul psihic care a precedat boala. Depresia postnatala este o alterare a echilibrului psihic, o depresiune nevrotica manifestata cel mai frecvent prin: angoasa, dezinteres fata de copil, senzatia de incapacitate, ganduri si fantasme obsesive. Aceste simptome nu sunt intotdeauna prezente in acelasi timp. | |
| Dipsomanie | Tendinta excesiva de a consuma bauturi alcoolice in accese periodice si intermitente. | |
| Disonanta | Disonanta cognitiva – indispozitie psihica datorata scindarii intre doua idei contrarii. | |
| Emotie | Stare afectiva intensa, de durata relativ scurta, insotita frecvent de modificari in starea si functionarea organismului, oglindind atitudinea individului fata de realitate. | |
| Empatie | Capacitatea de transpunere in situatia altuia, de a trai prin identificare cu el emotiile acestuia. | |
| Panica | Reprezinta un episod de anxietate intensa. Atacurile de panica pot fi traite de persoanele cu fobii specifice, fobie sociala sau de persoanele care au consumat anumite substante. Acestea sunt experiente anxioase intense care sunt in general insotite de anumite manifestari in gandirea si fiziologia persoanei afectate. Atacul de panica poate aparea pe neasteptate in perioadele de inceput ale tulburarii de panica. Pe masura ce tulburarea de panica progreseaza atacurile de panica se pot asocia cu anumite situatii care pot declansa atacurile. Atacurile de panica declansate de experiente specifice se numesc atacuri de panica situationale datorita faptului ca anumite situatii declanseaza anxietatea intensa caracterizata ca fiind atac de panica. Persoanele afectate de atacurile de panica de obicei manifesta un spectru larg de semne clinice care pot include: palpitatii (ritm cardiac accelerat), tremurat, transpiratie, dispnee, durere in piept, greata sau tulburari abdominale, senzatia de a fi desprins de sine insusi (depersonalizare), senzatia de a nu mai fi in contact cu realitatea (derealizare), frica de a muri, frica de a innebuni sau a-si pierde controlul. In ce priveste diagnosticarea atacului de panica, o persoana se incadreaza la aceasta tulburare daca simptomele incep brusc, ating apoi un moment de varf (de obicei in zece minute), dupa care persoana afectata manifesta cel putin patru din simptomele enumerate mai sus. In cazurile cu mai putin de patru simptome, tulburarea se numeste atac de panica limitat. Persoanele cu atacuri de panica in momentul in care cauta tratament de obicei au unul sau doua atacuri de panica pe saptamana iar in perioadele mai proaste pot avea un atac de panica pe zi sau mai multe atacuri pe saptamana. | |
| Parkinson | Afectiune nervoasa cronica ce este caracterizata prin tremuraturi generalizate, hipertonie musculara si aspectul impietrit al fetei. Boala prezinta o degenerescenta care afecteaza celulele nervoase ale unui nucleu cenusiu central numit locus niger; aceasta antreneaza o insuficienta a secretiei de dopamina, un neurotransmitator. Afectiunea debuteaza spre varsta de 55 de ani, uneori imediat dupa un stres, mai des fara motiv aparent si de o maniera deosebit de treptata si insidioasa. Primul semn este adesea o micrografie. Atunci cand boala este instalata, ea se manifesta printr-un sindrom extrapiramidal, sindromul parkinsonian, care asociaza 3 tipuri de semne: o tremuratura atunci cand bolnavul este in repaus; o akinezie; o hipertonie plastica. De la un subiect la altul, poate domina unul sau altul dintre aceste semne. De asemenea, se constata o exagerare a reflexelor si o disartrie, care da vocii un ton monocord. Fata este intepenita, inexpresiva, contrastand cu privirea, care ramane prezenta si vie. In ciuda aparentelor, bolnavul isi pastreaza intacte facultatile mentale. | |
| Psihologie | Psihologia este stiinta care studiaza comportamentul uman, inclusiv functiunile psihice si procesele mentale ca inteligenta, memoria, perceptia, precum si experientele interioare si subiective cum sunt sentimentele, sperantele si motivarea, procese fie constiente, fie inconstiente. | |
| Relaxare | Metoda vizand obtinerea unei destinderi prin controlul constient al tonusului fizic si mintal cu scopul de a calma tensiunile interne si de a consolida echilibrul mintal al subiectului. Relaxarea face apel fie la tehnicile derivate din hipnoza si din sugestie, fie in invatarea destinderii musculare apropiata de yoga. Ea permite, utilizand interactiile fizicului si psihicului, sa se atinga bunastarea si plenitudinea psihosomatica. Medicina a recurs din ce in ce mai mult la aceasta metoda. Anxietatea, fobiile, nevrozele, stresul, durerile, tulburarile psihosomatice, sarcina, pregatirea sportiva au devenit astazi tot atatea indicatii ale relaxarii. | |
| Definition | ||
Motorizat de Joomla!. Designed by: Free Joomla 1.5 Template, web hosting. Valid XHTML and CSS.